Avem oaspeţi de seamă în liceul nostru. Sunt profesori noi in liceul nostru, mai proaspeţi, mai energici şi, prin urmare, mai asemănători cu noi. Urmează să se prezinte fiecare, în ordinea sosirii răspunsurilor la redacţia noastră. Are cuvântul d-ra prof. Laura Panaite.

       1.      Faceţi o scurtă prezentare a personalităţii Dv. şi, implicit, a carierei dumneavoastră didactice.

       Ar trebui să-mi fac nişte teste psihologice... kidding... după Freud, sunt trei tipuri principale de personalităţi: eroticul, obsedatul şi narcisistul. Majoritatea dintre noi avem din fiecare câte ceva, iar eu nu fac excepţie.

          2.      Cum vă caracterizaţi în câteva cuvinte?

        Spirit liber, non-conformist, egocentric de multe ori, perfecţionist.

3.       Ce v-a determinat să alegeţi această profesie?

         Ca să citez, vizavi de tema saptaminii –  a citi sau nu, a citi din plăcere sau din obligaţie, „când a pomenit de tipul de personalitate erotic, totuşi, Freud nu s-a referit la o persoană obsedată de latură sexuală, ci mai degrabă la o persoană pentru care dorinţa de a iubi şi, mai presus, de a fi iubită, este cea mai importantă. Acest tip de persoană este dependentă de acei oameni a căror dragoste se tem că o vor pierde. Multe persoane din această categorie pot fi profesori, infirmiere şi lucrători sociali. La maximul lor de productivitate, ei sunt preocupaţi de dezvoltarea tinerilor, iar la locul de muncă dau mereu un sfat sau o mână de ajutor.”(articol scris de Alină Botezatu http://www.eva.ro/carieră/features/cele-trei-tipuri-de-personalitate-în-viziunea-lui-freud-articol-4466.html). Et voila!

4.       Constituie un impediment faptul că navetaţi, mai ales dacă sunteţi diriginte sau aţi   dori să fiţi mai aproape de viaţa educativă din unitatea noastră şcolară?

         Un impediment? Nu l-aş numi chiar impediment. Un Minus, un neajuns. Naveta îţi ”mănâncă” foarte multă energie şi foarte mult timp. Acel timp l-aş fi putut folosi constructiv pentru elevi sau la pregătirea orelor. Sunt sigură că elevii noştri – o parte dintre ei ştiu şi înţeleg foarte bine acest aspect al navetei.

5.       Care este prima impresie pe care v-a provocat-o liceul nostru?

         Prima impresie – liceu care are o prestanţa –  şi tot ce derivă din această afirmaţie.

6.       Ce metode preferaţi la orele dumneavoastră, pentru a vă impune în faţa claselor?

        Creativitate îmbinată cu rigiditate, conservatorism, fără a se exclude. Cel puţin asta încerc să fac.

7.       După opinia dumneavoastră, cum ar trebui să fie elevul ideal?

        Mereu există elevul ideal, elevul de referinţă, după care orice profesor tânjeşte. Nu mă interesează elevul ideal. Mă interesează elevul meu ideal. Am zis „meu” – nu pentru că am o imagine despre un elev ideal în general, ci pentru un elev ideal care să fie în clasa la care predau, la materia mea (am menţionat deja egocentrismul). În momentul în care intru pentru prima dată într-o clasă, nu văd decât o clasă de posibili elevi ideali. Oricine poate fi un elev ideal. Elevul meu ideal: care în afară de studiul din clasă, la engleză, îşi dezvoltă şi o cultură, o imaginaţie, o originalitate, un elev care este mereu în căutare, o căutare permanenţă a adevărului, a culturii, care apoi să o înţeleagă prin prismă propriei culturi, imaginaţii, să devină el, la rându-i, izvor de inspiraţie pentru alţii, sursă de căutări şi inspiraţie pentru alţii. Un elev care să ne pună şi să ne ridice şi nouă, dascălilor, întrebări. 

8.      Faceţi o comparaţie între elevii din liceul nostru şi elevii de la alte şcoli unde aţi mai predat (dacă aţi mai predat) sau alţi elevi, în general.

       Din păcate, orice pădure are uscăturile ei. Nu cred că există o pădure perfectă. Dacă există, eu nu am auzit sau nu am văzut aşa ceva. Cât despre a face o comparaţie între capra noastră şi cea a vecinulul, prefer să mă abţin, deoarece nu pot face o comparaţie între unele clase din liceul nostru şi alţi elevi în general. Cele câteva clase la care predau s-ar putea să fie sau s-ar putea să nu fie reprezentative la nivel de liceu. Ar putea fi partea bună şi frumoasă a pădurii, s-ar putea să fie partea uscată a pădurii. Un răspuns succint: se poate şi se vrea, tinde spre mai bine.

9.      Ne-aţi putea da câteva asemănări şi deosebiri dintre adolescentul de azi şi adolescentul care aţi fost dumneavoastră cândva?

      asemănări                                                                             deosebiri

 - dorinţă de nou                                                            - lipsa unei culturi

 - creativitate                                                                 - agresivitate

 - energie                                    

10.   Un mesaj final pentru elevii liceului nostru.

        "Education's purpose îs to replace an empty mind with an open one" (Malcom Forbes)

Interviu realizat de clasele de jurnalism (XII E, XII D, XI E, XI D)