|
"Dacă nu scriu, am exact acelaşi sentiment ca şi când mi-e sete şi nu am apă".
Î: E ultimul tău an, cum te simţi, având în vedere că mai ai puţin şi pleci?
R: Crede-mă că nu am nici cea mai mică idee cum mă simt. Veselă că scap şi ajung la facultate... Mi-e frică de BAC, dar sunt şi tristă fiindcă voi lăsa în urmă atât de multe persoane dragi mie.
Î: Se spune că anii de liceu sunt ce-i mai frumoşi ani. Este la fel şi în experienţa ta legată de liceu?
R: Da, sunt frumoşi...până acum. Nu ştiu ce va urma. Sunt cei mai frumoşi fiindcă treci prin această minunată perioadă numită adolescenţă. Creşti, iubeşti, înveţi, suferi, începi să cunoşti viaţa.
Î: Eşti mulţumită de modul în care predau profesorii?
R: Sinceră să fiu, nu prea. Chiar discutam cu cineva că singurele lucruri cu adevărat utile le-am învăţat până în clasa a VIII-a. Iar de când sunt la liceu, în jur de 80% din câte ştiu le-am învăţat citind, urmărind documentare, călătorind, nu stând în bancă şi ascultând pe cineva care nu îşi face meseria cu drag şi din plăcere. Sunt chiar şi unii profesori pentru care ”chinuitul” elevilor reprezintă o pasiune. Se bucură când îi văd umiliţi…
Î: Cât timp petreci învăţând? Îţi mai rămâne timp şi pentru alte activităţi?
R: Întrebarea cred că ar fi trebuit formulată altfel: Îmi mai rămâne timp pentru învăţat printre atâtea activităţi? Învăţ cât consider că este necesar. Acum am început să mă pregătesc mai mult pentru materiile de bac: mate, română, chimie…
Î: Anii de liceu ţi-au modificat dezvoltarea stilului sau a personalităţii, dacă da, în ce sens?
R: În liceu am făcut cunoştiinţă cu teatrul francofon. Cred că faptul că am făcut parte din trupa de teatru m-a ajutat mult să îmi dezvolt personalitatea. Mi-am îmbunătăţit franceza, am călătorit, am cunoscut oameni extraordinari şi mi-am făcut prieteni pe viaţă.
Î: Ce reprezintă pentru tine teatrul?
R: Sincer, cea mai mare parte a lumii mele se învârte în jurul teatrului. Repetiţii, festivaluri… şi marea majoritate a prietenilor mei i-am cunoscut prin intermediul teatrului. Atât în cadrul trupei cât şi din alte trupe, iar domnul profesor Alexandru Jurcan este cel mai bun dintre aceşti prieteni. El mi-a deschis această uşă şi m-a ajutat enorm, iar pentru asta îi sunt foarte recunoscătoare.
Î: Scrisul şi cititul reprezintă pentru tine o prioritate?
R: Da! Mereu citesc câte ceva. Nu neapărat texte literare, ci orice. De la enciclopedii la ziare. De asemenea, petrec mult timp citind bloguri.
Iar despre scris… ce aş putea spune? Îmi este necesar. Dacă nu scriu, am exact acelaşi sentiment ca şi când mi-e sete şi nu am apă.
Î: Ai avut momente în care ai regretat că ai ales profilul real în locul celui uman?
R: Am regretat datorită faptului că am avut medii mai mici. Asta până la sfârşitul clasei a X-a când am realizat că mate-info te pregăteşte mai bine pentru viaţă, fiindcă e mai dur. Te învaţă să gândeşti altfel, să acţionezi altfel. Dar sincer… te şi cam strică de cap :)). Tot timpul ziceam cu colegii că nu vom scăpa întregi de aici. Şi probabil aşa e :)).
Î: După ce criterii îţi alegi prietenii şi care sunt calităţile cele mai apreciate de tine la o persoană?
R: Bunul simţ. Nu există prietenie fără respect.
Î: Care sunt lucrurile pe care le consideri cele mai importante şi fără de care nu ai putea să te lipseşti?
R: Cred că sentimentele sincere care le ofer celor din jur. Nu aş putea fi ipocrită în ceea ce priveşte sentimentele. Asta în plan spiritual. În plan material... Nu cred că există nimic fără de care nu aş putea trăi. Sau poate… telefonul. :D
Î: Revista online, Pauza Mare, ce reprezintă pentru tine?
R: Acum.. nimic. Intru rar, cam o dată pe lună. Dar a fost o perioadă când a reprezentat o prioritate. Când scriam şi editam articole cu drag.
Î: Ai de gând să colaborezi şi pe viitor la această revistă?
R: Nu am renunţat de tot la colaborare, voi scrie în continuare articole dacă va fi nevoie, deşi ştiu cât de apreciată va fi munca mea.
Î: În final, ai vreun mesaj pentru cititori?
Vai mie… Habar nu am… mâncaţi fructe, legume şi beţi multă… apă? :D
Diana Balaşiu (XI-D) | 
