Astãzi dacã urcãm pe Mãgura Cãlãtele, se pot încã vedea cele cinci trunchiuri de molid, acum putrezite de vreme. Acel loc este numit de cãtre locuitorii satelor apropiate "COMANDA LUI IANCU".

            In anul 1847 avocatul Avram Iancu, se duce la Viena la împãratul Imperiului Austro-Ungar, purtând la el o scrisoare, care cuprindea plângerile motilor, care în aceea vreme trãiau într-o sãrãcie cruntã. Pe lângã faptul cã motii trãiau în zone muntoase, unde pâmântul nu putea fi folosit pentru agriculturã, acestia erau si exploatati de cãtre  "catanele" imperialiste, traiul lor devenind aproape imposibil. În urma plângerii fãcute de Avram Iancu, situatia motilor nu s-a schimbat, dimpotrivã situatia lor a început sã se înrãutãteascã. În consecintã s-au adunat în grupuri, din ce în ce mai mari si înarmaþi cu arme rudimentare (topoare, furci, coase) s-au rãscolit, împotriva asupritorilor imperialisti. Replica armatei imperiale nu a intârziat sã aparã. S-au organizat potere care dotate cu arme mult mai avansate (pusti, tunuri) i-au urmãrit pe moti pânã în munti.O importantã luptã s-a dat lângã satul Marisel, unde motii au reusit sã respingã atacul armatei Austro-Ungare. Cu toate cã la Marisel, motii au reusit într-o oarecare mãsurã sã-i opreascã pe asupritori, acolo în aceea luptã au murit foarte multi moti, chiar femei si copii.