Înainte de apariţia aparatelor moderne meteorologice, tradiţia româneasca aminteşte de foarte multe obiceiuri, printre care şi calendarul de peste an cu ceapă.

            Înainte de apariţia aparatelor moderne meteorologice, tradiţia româneasca aminteşte de foarte multe obiceiuri, printre care şi calendarul de peste an cu ceapă.

            Pentru a se realiza, este nevoie neaparat de o ceapă mai mare, un calendar şi sare. Ceapa trebuie tăiată în doua jumatăti, din exteriorul cepei spre interior se iau 12 foi de ceapă, după care se asează fiecare foaie pe calendar, pe fiecare lună. Acest calendar se face înaintea cumpenei dintre ani. Aşadar se aşeaza cele 12 foi, fiecare reprezentând o lună a anului în care se pune o linguriţă de sare.

            Din acel moment şi până în dimineaţa Anului Nou se pune într-un loc ferit de lumină. Dimineaţa, cel mai bătrân din familie merge să vadă cantitatea de apă adunată peste noapte. În functie de cantitatea de apă găsită în foaia cepei se prognozează luna respectivă, dacă este ploioasă sau secetoasă.

            Dupa cum urmează, prognoza calendarului de ceapă făcut de mine are următoarele rezultate:

Ianuarie: (apă şi uscat) prima parte a lunii arata apă, urmând cu a doua parte cu uscat.

Februarie: (apă) în această lună îmi arată apă (lapoviţă şi ninsori).

Martie: (umed) v-a fi o lună cu puţine precipitaţii.

Aprilie: (umed) va fi o lună puţin umedă cu puţine precipitaţii.

Mai: (uscat) această lună va fi secetoasă.

Iunie: (secetă)

Iulie: (secetă)

August: ( secetă)

Septembrie: (umed) cu precipitaţii puţine.

Octombrie: (umed) căderi neînsemnate de apă.

Noiembrie: (umed) cu precipitaţii puţine.

Decembrie: (secetă) lapoviţă şi ninsori.

            Dacă într-o foaie de ceapă nu este apă deloc, aceea lună va fi secetoasă, dacă foaia e cu apă arată că luna v-a fi ploioasă, iar dacă foaia este umedă atunci indică o cantitate mică de apă.

Cristina-Alexandra Sorcoi (XII D)